În cei zece ani de când reprezentanții din 196 de țări au semnat Acordul de la Paris, doar șase țări și-au redus emisiile în conformitate cu angajamentele lor, în timp ce Statele Unite au ieșit din acord. În ciuda ritmului lent al tranziției, studiul ENERGY TRANSITION OUTLOOK 2025 (PERSPECTIVE ASUPRA TRANZIȚIEI ENERGETICE 2025) al DNV își menține prognoza de schimbare a mixului energetic, cu diminuarea ponderii energiei de origine fosilă.
Printre principalele concluzii ale studiului, amintim:
- Schimbările de politici din SUA vor avea doar un impact marginal asupra tranziției energetice globale.
- Măsurile privind securitatea energetică la nivel global conduc, în timp, la un rezultat net de reducere a emisiilor.
- Vehiculele electrice și energia solară stabilesc noi repere, pe măsură ce producția de electricitate crește și devine mai ecologică, cu o pondere tot mai mică de resurse convenționale.
- Consumul de energie al inteligenței artificiale poate părea alarmant, dar reprezintă doar 3% din electricitatea globală până în 2040. Raportul estimează că va rămâne sub nivelul unor sectoare precum încărcarea vehiculelor electrice și răcirea spațiilor.
- Emisiile nu se reduc nici măcar la jumătate până în 2050 și sunt necesare acțiuni urgente pentru a atinge obiectivul de scădere sub 2°C.
Tranziția din punctul de vedere al investițiilor
Plafonarea investițiilor în energie. În timp ce cheltuielile globale pentru energie au crescut cu 50% din 2010, în concordanță cu PIB-ul global, această corelație începe acum să se piardă. Deși se cheltuiește din ce în ce mai puțin în fiecare an pentru sistemul energetic bazat pe combustibili fosili și tot mai mult pentru construirea și operarea capacităților și rețelelor de energie non-fosilă, cheltuielile totale pentru energie nu cresc în mod semnificativ. Cheltuielile medii anuale pentru energie în jurul anului 2050 vor fi de 6,5 trilioane USD, fără a depăși nivelurile actuale, în timp ce PIB-ul va fi aproape dublu.
Creșterea și declinul investițiilor în combustibili fosili.
Perspectiva scăderii cererii pentru combustibili fosili – determinată de electrificarea transportului și încălzirii, precum și de creșterea costurilor carbonului- implică reducerea investițiilor în noi zăcăminte, concentrarea geografică a producției și scăderea cheltuielilor operaționale începând cu începutul anilor 2030.
Generarea de energie variabilă și stabilă.
Investițiile în energia solară (inclusiv stocarea) au crescut de la 110 miliarde USD în 2014 la 570 miliarde USD în 2024 și vor ajunge la 900 miliarde USD până în 2044. Energia eoliană a înregistrat o triplare a investițiilor în ultimul deceniu, ajungând la 180 miliarde USD, și se preconizează că va tripla din nou până în 2044. Pe măsură ce aceste două surse încep să domine alimentarea cu energie electrică, se vor face investiții substanțiale în stocarea energiei și flexibilitatea sistemelor, inclusiv în capacități care pot genera energie la cerere. Acestea includ alte surse regenerabile, nucleare și pe bază de combustibili fosili. Generarea de energie stabilă va continua să atragă investiții de 350 miliarde USD anual în până în 2050.
Rețea și stocare.
Investițiile în stocarea energiei, cum ar fi bateriile și hidrocentralele cu stocare prin pompare, au crescut de 7 ori în ultimul deceniu, ajungând la 50 miliarde USD/an. În viitor, tot mai multe ferme solare vor fi construite cu baterii incluse, atrăgând investiții comparabile cu cele ale panourilor solare standalone în 2029. Investițiile combinate în stocare vor ajunge la 150 miliarde USD/an în anii 2030 și la 300 miliarde USD/an în anii 2050.
Studiul integral se găsește aici: dnv.com
